Blog

„Te vei descurca de minune!”

Recunosc, a fost o perioadă dificilă. Atunci când ai investit timp pentru a dezvolta și a construi ceva, îți este greu să predai responsabilitatea altcuiva. Este greu să ai încredere că următoarea persoană se va ocupa de acel lucru cu aceeași grijă și atenție cu care te-ai ocupat tu. Este ca atunci când, într-o cursă de ștafetă, îi predai ștafeta următorului alergător.

Venise timpul să fac acest pas.

Aveam încredere în ea

Nu era ca și cum nu ar fi beneficiat de nicio pregătire. Îi lăsasem tot ce aveam: foi de calcul, baze de date și un ghid detaliat despre cum să facă aproape tot ceea ce făceam eu. Știam din timp că urma să plec, așa că au avut posibilitatea să angajeze o persoană care să mă înlocuiască, iar eu am putut să o instruiesc. Chiar și după ce am plecat, am rămas disponibilă pentru întrebări și îndrumare.

Totuși, la un moment dat, ea trebuia să preia conducerea. Nu aveam să fiu mereu acolo. Ea trebuia să se ocupe de toate și să ducă lucrurile mai departe, iar eu trebuia să-i permit să facă acest lucru.

Aveam încredere în ea.

Chiar dacă simțeam nevoia să dețin controlul, știam că se va descurca. Nu eram singura persoană care o îndruma. Avea un șef căruia îi păsa de ea, care își dorea să o vadă reușind și care se asigura că lucrurile continuau să se desfășoare așa cum fuseseră planificate.

Uneori, este greu să te desprinzi și să mergi mai departe, nu-i așa?

Să privim la 2 Tesaloniceni 3:3-5:

“Credincios este Domnul: El vă va întări și vă va păzi de cel rău. Cu privire la voi, avem încredere în Domnul că faceți și veți face ce vă poruncim. Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu și spre răbdarea lui Hristos!”

Această scrisoare a apostolului Pavel era adresată tinerilor credincioși din Tesalonic. El îi învățase Cuvântul lui Dumnezeu, le arătase cum să-L urmeze pe Isus și îi instruise cu privire la felul în care trebuia să funcționeze biserica. Acum, le spunea că avea deplină încredere că vor trăi potrivit învățăturilor primite și că vor continua lucrarea acolo.

Dar cum putea avea o asemenea încredere?

Acești oameni erau persecutați din cauza credinței lor. Existau învățători mincinoși care răspândeau minciuni și pretindeau că dețin „adevărul”. Acești tineri credincioși aveau să fie ispitiți, aveau să întâmpine dificultăți în a deosebi adevărul de minciună și aveau să aibă întrebări pe parcursul călătoriei lor spirituale.

Așadar, cum putea Pavel să fie atât de încrezător?

Pentru că știa că nu el era singurul care îi călăuzea.

Duhul Sfânt este adevăratul Călăuzitor care locuiește în inima fiecărui credincios. El ne ajută să deosebim adevărul, să luăm decizii înțelepte și să înțelegem lucrurile lui Dumnezeu.

În umblarea noastră cu Hristos, vine un moment în care persoana care ne-a ucenicizat sau ne-a învățat poate să nu mai fie alături de noi. Atunci trebuie să trăim potrivit adevărului pe care l-am învățat și să ne folosim darurile pentru a continua lucrarea Împărăției lui Dumnezeu.

Pentru că Duhul Sfânt este Cel care ne călăuzește.

În Iosua 1:9 citim:“Nu ți-am dat Eu oare porunca aceasta: ‘Întărește-te și îmbărbătează-te’? Nu te înspăimânta și nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face.”
Isaia 41:10 ne amintește: “Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.”

Proverbele 3:26 spune: “Căci Domnul va fi nădejdea ta și El îți va păzi piciorul de cădere.”
Iar în 2 Timotei 1:7 ni se amintește: „Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință.”

Încrede-te în Domnul, lăsându-L să te călăuzească atât pe tine, cât și pe cei pe care i-ai învățat. Ai credință în lucrarea Duhului Sfânt.

El este Cel care lucrează în tine.

Copyright © 2026 Lifeword.org. All rights reserved. No part of this article may be reproduced or reprinted without permission in writing from Lifeword.org