Blog

În capitolul anterior am observat faptul că strategia ispititorului poate fi respinsă, poate fi oprită, poate fi  învinsă doar prin aprofundarea Scripturii, prin cunoașterea Scripturii.

În acest capitol doresc să învățăm împreună câteva  aspecte legată de Scriptura Vie, așa cum ne-o descrie autorul epistolei către Evrei 4:12”Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii.”

Scriptura, este sursa vieții spirituale în care credincioșii găsesc alinare și mângâiere atunci când trec prin anumite circumstanțe nefavorabile.

Din păcate, mulți dintre noi căutăm să ne hrănim din Scriptură doar atunci când avem probleme, doar atunci când suntem siliți de circumstanțe.

 Ceea ce nu ar trebui să se întâmple dacă credem cu adevărat că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu care este o hrană spirituală pentru sufletele noastre.

Victor Hugo scriind despre Scriptură a spus următoarele: „Biblia ar trebui să fie pâinea zilnică şi nu prăjitură pentru ocazii festive.”

La fel cum ne hrănim trupurile noastre zilnic, ar trebui să ne hrănim și sufletele la fel de des.

V-ați întrebat vreodată care este motivul pentru care ne hrănim trupurile? Motivul pentru care mâncăm? Este simplu, hrănirea trupului nostru este o nevoie esențială fără de care nu vom putea supraviețuii prea mult. Cu cât timpul trece și nu am mâncat, trupul nostru începe să fie slăbit și odată cu scurgerea timpului el va rămâne fără putere, iar în final fără suflare.

În ceea ce privește Duhul Sfânt pe care Dumnezeu l-a așezat în noi, are nevoie de hrană spirituală zilnic și de activitate zilnică, la fel cum are nevoie și trupul nostru.

A ne hrăni din punct de vedere spiritual odată sau de două ori pe săptămână și atunci în cadrul Bisericii, nu facem altceva decât să-L întristăm pe Duhul Sfânt (Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.Efeseni 4:30), iar în final să-L stingem (Nu stingeți Duhul. 1 Tesaloniceni 5:19).

Este interesant faptul că a ne hrăni din punct de vedere fizic, a devenit o prioritate pentru majoritatea dintre noi. Iar a ne hrăni din punct de vedere spiritual, pare a fi opțional.

Însă modelul nostru în această viață pe care o trăim, Domnul Isus, se pare că are o altă perspectivă  în ceea ce privește prioritate cu privire la acest subiect. 

Atunci când diavolul îl ispitește să facă din petre pâini și Domnul Isus fiind nemâncând de 40 de zile, răspunde într-un mod fascinant:” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu’.”

Cu alte cuvinte, omul are nevoie de pâine (hrană pentru a supraviețuii) dar nu numai de pâine, ci și de cuvântul lui Dumnezeu ca să trăiască.

 Îmi doresc ca prin cele scrise până aici să înțelegem și să pricepem importanța hrănirii spirituale din Sfânta Scriptură.

Într-un mod intenționat am numit acest capitol Scriptura Vie și am legat-o de hrănirea noastră spirituală. Deoarece, aceasta este singura hrană vie cu care ne hrănim. Isus a spus despre El:” Eu sunt pâinea vieţii. Strămoşii voştri au mâncat mană în pustie şi totuşi au murit.  Pâinea care coboară din cer este de aşa fel, ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară. Eu sunt pâinea vie care a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta va trăi în veac. Şi pâinea pe care o voi da Eu pentru viaţa lumii este trupul Meu.“ Ioan 6:48-51.

 Ceea ce rezultă că această hrană este una vie, una plină de viață.

 Este singura hrană vie pe care o primim.

De exemplu, hrana noastră pe care o folosim pentru trupurile noastre, este moartă. Carnea animalelor din care ne hrănim, nu este o carne vie. Ca să mâncăm carnea respectivă, animalul trebuie omorât.

Legumele pe care le folosim, de cele mai multe le cumpărăm direct moarte. Pentru cei care au grădini și au producția lor proprie, în momentul în când ați tăiat cartoful de la rădăcină, sau orice altă legumă, devine o hrană moartă cu care ne hrănim.

În domeniul fructelor este exact la fel, în momentul în care (de exemplu) un măr a fost luat dintr-un pom, el a devenit o hrană moartă pentru trupurile noastre.

Nu tot așa este cu Scriptura, care este Vie și plină de viață pentru sufletele noastre, ca noi să ne hrănim mintea și inima cu adevărul Scripturii.

Însă o altă problemă în acest domeniu, este modul în care ne alimentăm din punct de vedere spiritual și sursele prin care facem aceasta.

Adevărul este că de cele mai multe ori, când vine vorba despre alimentația trupului nostru, chiar dacă mâncăm cu scopul de a ne astâmpăra foamea, mâncarea trebuie să ne placă, să ne satisfacă, să ne încânte indiferent dacă conținutul este sănătos sau nu. În ceea ce privește mâncarea pentru trupurile noastre, trebuie să recunoaștem că majoritatea dintre noi alegem să mâncăm ceea ce ne dorim, ceea ce ne-a creat poftă, ceea despre care știm și cunoaștem că are un gust plăcut.

Ideea este că dacă suntem puși în fața unei alegeri, între ceva sănătos dar nu atât de plăcut la gust și între ceva nesănătos dar cu un gust deosebit, cel mai probabil o să alegem ceea ce ne place, fiind dispuși să suportăm consecințele negative.

Desigur, putem să ne hrănim cu aproape orice în privința trupului, datorită faptului că Scriptura declară toate bucatele ca fiind curate.(Matei 15:11. Romani 14:6. 1 Corinteni 10:25-26. 1 Timotei 4:4. )

Însă nu tot așa este din punct de vedere spiritual. Deși, adevărul este că și în acest domeniu, de cele mai multe ori nu înclinăm, nu ne îndreptăm, nu ne orientăm spre ceea ce este sănătos, ci spre ceea ce ne creează plăcere.

Ne alimentăm din surse care ne oferă ceea ce dorim. Ne dăm învățători după poftele noastre, în același fel cum unii își caută bucătari după poftele lor. Căutăm biserici la care se mergem și să ne gâdile urechile auzind ceea ce ne place, la fel cum căutăm restaurantele care au rețetele potrivite pentru poftele noastre.(2 Timotei 4:1-4.)

Ascultăm o predică cel puțin odată pe săptămână și totuși nu ne gândim câteva clipe dacă nu cumva hrana pe care o primim este nesănătoasă chiar dacă ne place și ne satisface dorințele? Nu ar trebuie să ne deranjeze faptul că se prea poate ca sănătatea vieții noastre spirituale să fie afectată din cauza sursei din care ne alimentăm? Nu ne intrigă faptul că modul în care înțelegem și pricepem Evanghelia, ne va afecta și trăirea?

Nu ne deranjează faptul că am început să ne placă mai mult oratoria, povestirile și nu mai putem suferi învățătura sănătoasă?

Nu ne deranjează faptul că ne-am îndreptat spre istorisiri închipuite și am dat deoparte Cuvântul lui Dumnezeu?(2 Timotei 4:1-4.)

Recomandarea mea este, să căutăm surse și învățători care împart drept Cuvântul Adevărului. Nu avem nevoie de predicatori celebri care creează spectacol, dar avem nevoie de persoane simple și smerite care ne învață într-un mod sistematic Scriptura.

Cel mai probabil pentru majoritatea, o predică expozitivă a unui text, sau predicarea unei cărți biblice verset cu verset, nu este cea mai atractivă și plăcută predicare. Dar vă asigur că este cel mai sănătos mod de a ne hrăni mintea și inima cu adevărul lui Dumnezeu.(2 Corinteni 2:17. 4:2, 1 Tesaloniceni 2:13, Galateni 6:6, 2 Timotei 2:15, Neemia 8:8)

În urma unui studiu cu ceva timp în urmă în 1 Corinteni 3, am ajuns la următoarele concluzii.

Sunt 4 moduri prin care alimentația duhovnicească poate fi transmisă și primită de noi și aș dori să ne facem o analiză în urma celor ce urmează :

1). Hrana tare:

Iar pe această hrană tare, Pavel o numește „bucate tari” (1 Corinteni 3:1-1) cu care se pot hrăni oamenii maturi spirituali, oamenii duhovnicești. Ei pot primi cu drag  predicarea unor subiecte mai greu de digerat cum ar fi: alegere, predestinare, perseverență, etc. 

2). Laptele Duhovnicesc:

Nu este de mirare că Pavel folosește cuvinte ca prunc, lapte duhovnicesc și compară anumiți oameni, adică oamenii aceștia lumești cu niște copii. Pentru că orice nou-născut, bebeluș, copil născut de curând de către o mamă, este hrănit cu lapte, pentru că nu poate să primească o hrană mai tare.

Dacă cineva îi oferă carne unui bebeluș în loc de lapte, cel mai probabil bebelușul nu va putea nici mesteca nici înghiți carnea respectivă și ori o va scuipa, ori se va îneca cu ea. 

Exact așa este și în domeniul spiritual. Dacă punem  o persoană imatură din punct de vedere spiritual să prezinte doctrinele biblice, să vorbească despre predestinare, despre alegere, despre perseverența în har, un pic de apologie cu privire la creație, vom rămâne surprinși de rezultate. Cel mai probabil vom auzi acele ”îîîî”, ”uuu”, ”abuuu”„ , la fel ca  bebelușii reali, sau în cel mai rău caz nu vei auzi nici măcar aceste zgomote.

Pe de altă parte, dacă ascultă o predică cu „bucate tari”, nu se pot concentra să primească Cuvântul respectiv, îi plictisește… Nu le place această hrană.

Dar dacă au parte în meniul zilei de o povestioară, o ilustrație, ceva amuzant, imediat veți vedea cum își vor ridica ochii din telefoane sau din gol de la prea multă plictiseală și reacția va fi una de genul acesta, „wow,  o poveste”,  o ilustrație”, „wee, ceva amuzant”.              

 Să fim sincer acum, cei care aveți copii și sunteți părinții (și nu numai) știm că, copiilor le place să audă când merg la culcare o poveste: „Albă ca zăpadă și cei șapte pitici” sau „Cenușăreasa.” Și da, dacă povestirile acestea sunt biblice, povestiri din Vechiul Testament sau chiar din Noul Testament, este totuși o hrană spirituală. Este adevărat, este lapte, dar ține de foame mai ales acestei categorii de prunci în Hristos care trebuie crescuți cumva.

3) Laptele artificial:

Partea negativă pe care o văd în acest domeniu este următoarea:

Există povești nebiblice, care sunt biberonul (Sticluță cu capac de cauciuc ca un sfârc, pentru alăptarea artificială) nostru!

 La fel cum copiilor de multe ori li se oferă biberonul, pe care ei îl  folosesc în loc de lapte ca să imite hrana, la fel de multe ori primi și noi biberonul în anumite predici.

Bebelușii când sunt mici, tot sug din acel biberon în speranța ca va curge ceva hrană de acolo, dar cu toții știm că nu va curge nimic niciodată.

Noi îl mai numim și mincinosul datorită faptului că imită hrana, nu oferă hrană.

 Tot așa se întâmplă și din punct de vedere spiritual. „Wow, poveste, ceva amuzant, dar din păcate poveștile acestea, oricât de emoționante și captivante sunt ele, nu sunt altceva decât o hrană artificială, un biberon, un mincinos care ni se oferă din partea anumitor predicatori, care folosesc aceste povești în predică. 

Dacă aceste povestiri sunt reale, este hrană artificială pentru noi, pentru că ele nu fac parte din Cuvântul lui Dumnezeu, deoarece nu se găsesc în Biblie.

Iar predicarea acestor povești adevărate, nu este predicarea Cuvântului lui Dumnezeu. Nu este  o hrană adevărată, ci o hrană artificială care înlocuiește hrana adevărată.

4). Otrăvirea:

Am vorbit despre poveștile adevărate care ne sunt oferite și am observat că ele sunt artificiale și nu pot sluji ca hrană spirituală, ci doar ca amânare și speranță falsă. Dar mai rău, se prea poate să nu avem parte nici măcar de biberon, ci în loc de lapte să primim otravă.

Adică, dacă aceste povești, mai sunt și false, nu numai că hrana este artificială și nu servește la nimic, ci pur și simplu aceste povești neadevărate otrăvesc Biserica lui Hristos cu minciuni. Iar acest lucru este absolut groaznic.

Predicatorii păcălesc membrii bisericii, membrii bisericii îi urmează cu atâta încredere și totuși cât de puțini ne dăm seama de acest lucru, de gravitatea acestei situații?

La sfârșitul acestui capitol, doresc să vă întreb din ce categorie de ascultători faceți parte ce vă place să ascultați?

Hrană tare din Cuvântul lui Hristos. Abordarea unor subiecte mai grele și mai dificile de înțeles?

Laptele Duhovnicesc. Povestiri din Biblie sau subiecte biblice ușor de digerat?

Laptele superficial. Povești adevărate din viața unor oameni sau experiențele altora sau ale dumneavoastră cu Dumnezeu?

Otravă. Povești și experiențe neadevărate?

Acest studiu l-am extras din 1 Corinteni capitolul 3 și se poate găsi scris în format online pe site-ul ”știricreștine.ro”, intitulat:” Membrul păcălit de predicator.” Acolo este o abordare mai contextuală a subiectului, cu mai mult detalii scrise în această privință.

Daniel Godja

Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte a acestui articol nu poate fi reprodusă sau reimprimată fără permisiune.