Blog

iun. 11, 2020 02:00am
Când frica te doboară ca un tsunami
613 Views

Dacă și voi sunteți ca și mine, vă faceți griji pentru ceea ce nu putem controla.

Îți faci griji pentru lucrurile care nu sunt la îndemâna ta.

Îți faci griji pentru viitorul necunoscut, despre ce va aduce  ziua de mâine și, uneori, devine parcă un tsunami de griji care îți taie respirația.

Ai fost vreodată prins într-un vîrtej? Când marea se agață de tine și te afli într-un vârtej de sare și nisip sau de apă rece și învolburată?

Anxietatea, pentru mine, poate fi uneori așa. Dacă un val mă poate smulge de pe picioare, este suficient de puternic pentru a mă trage jos și simt că nu mai pot ieși din ghearele lui …

Dar, uneori, tot ce trebuie să fac este să stau în picioare și valurile nu vor avea la fel de multă putere asupra mea. Dar dacă mă las să fiu doborât, dacă ascult valurile. . . Îmi pot alimenta fricile pentru o perioadă foarte lungă  și  acestea cresc  în putere.

Dacă sunteți  ca  și mine, acesta este un loc înfricoșător. Un loc pe care nu vrem să îl admitem că  există, deoarece valurile sunt temerile noastre și ne atacă acolo unde suntem cei mai vulnerabili.

Scripturile spun să nu îi dăm prilej diavolului nici măcar un pas sau altceva  ce ar putea fi mai ușor pentru el să deschidă ușa (Efeseni 4:27).

Și acel pas  ne  poate face să ne  abatem ochii de la Domnul și Mântuitorul nostru Isus Hristos. Îți aduci aminte de apostolul Petru când a decis să iasă din barcă pentru a merge pe apă cu Isus? Ce s-a întâmplat? Și-a luat ochii de la Isus și a privit vântul și valurile și a început să se scufunde. . . Dar apoi a strigat după ajutor. Și Isus l-a salvat, în timp ce îi spunea că are nevoie de mai multă credință.

Petru s-a îngrijorat. Îi era teamă să nu se înece, chiar dacă Isus era chiar lângă el – cel care controlează vântul și valurile și le-a creat pe toate acestea.

Dar nu se întâmpla la fel cu mine? Cu tine?

Ne uităm la lucrurile înfricoșătoare, terifiante din viața noastră și ne înspăimântăm. Și dacă îl lăsăm, Satana va trimite în continuare valuri și vânturi pentru a aduce frica, astfel încât focalizarea noastră este luată de pe cel care are putere asupra tuturor acestor.

Astăzi, scriu  asta  pentru mine și  pentru tine.

Pandemia COVID-19 nu a făcut parte din planul meu – deloc.

A fost un val masiv care a venit peste viețile a milioane de oameni. Și dacă am permis acest lucru, s-ar putea să ne fi tras în jos pe unii dintre noi.

Am pierdut un loc de muncă care trebuia să-mi „deschidă” drumul în industria de știri și o modalitate prin care să câștig experiența atât de necesară în lumea reală.

Sunt departe de soțul meu pentru o perioadă nedeterminată. În prezent se află într-o pregătire militară într-un alt stat și este în carantină în baza militară.

Sunt la două săptămâni distanță de la absolvirea  cursului de comunicare biblică și multimedia și nu sunt sigură 100% despre ce să fac în viitor. Nu pot nici măcar să încep să aplic  pentru locuri de muncă, pentru că nu am idee unde va fi detașat soțul meu sau când voi putea să locuiesc din nou împreună  cu el după o despărțire de aproape un an, datorită pregătirii sale militare.

Sunt zguduită!

Și în loc să mă uit spre Mântuitorul meu; Am permis acestor evenimente să mă îndepărteze de adevăr.

Care este adevărul?

Oricum niciodată nu am avut control asupra vieții mele, în  ciuda sentimentului că aș putea avea. Iacov, fratele lui Isus, ne amintește de cine este în control :

“Ascultaţi, acum, voi care ziceţi: „Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie şi vom câştiga şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel şi apoi piere. Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: „Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru. Pe când acum vă făliţi cu lăudăroşiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea..” (Iacov 4:13-16)

Nu avem idee cum va arăta sau  ce va aduce  ziua de mâine, motiv pentru care Isus a spus că nu are rost să ne îngrijorăm:

“Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?

Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.” (Matei 6:27, 34)

Dar asta este mai ușor  de spus decât făcut, nu-i așa? Cred ca aici intervine acest cuvînt măreț – credință.

Credința este o încredere neclintită în lucrurile care nu se văd. Credem în ceva ce nu putem vedea. Vedem valurile și auzim urletul mării și  trebuie să avem  încredere că Isus este mai puternic.

Un cântec pentru copii spune asta: „Dumnezeul meu este atât de mare și atât de puternic, nu există nimic pe care Dumnezeul meu nu îl poate face. Munții sunt ai lui, râurile sunt ale lui, cerul este și el a lui. El a făcut copacii, a făcut mările, a făcut și elefanții. ”

Credința este ușor de observat prin ochelarii unui copil. Lumea este imensă și plină de viață, vise și oportunități. Orice este posibil când  ai șapte ani! Moș Crăciun este real, zâna măseluță , iepurașii de Paști lasă în urmă ouă (de ce nu un pui de Paște ??), și în Dumnezeu este ușor să credem.

Dar la un moment dat pe parcurs, acei ochelari parcă cad  și  povara grea din lume se instalează. Ceea ce erau odată valuri frumoase cu spumă sunt acum forțele trădătoare ale morții.

Ceea ce îmi amintesc și acum, este că nu suntem singuri în oceanul învolburat. Dacă ne putem păstra ochii asupra Domnului și Mântuitorului nostru, atunci poate și noi putem merge pe ape.

Dumnezeu nu promite să facă ca toate problemele noastre să dispară în mod magic. Dar el va fi pacea noastră când  acestea vor veni; trebuie doar să ne amintim că este acolo și să-l ascultăm pe El mai întâi.

Pentru că frica poate  să ne “înece”.

Frica poate  să ne “înghete”.

Frica poate să ne distragă de la scopul lui Dumnezeu.

Dar puterea lui Isus ne permite să trăim o viață demnă de chemarea Lui. Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci unul de putere, iubire și judecată solidă (2 Timotei 1: 7).

Trăiește în puterea Lui și nu a ta.

Trăiește în iubirea lui, pentru că iubirea desăvârșită alungă frica (1 Ioan 4:18).

Trăiește  cu o judecată sănătoasă, căutând ce e mai bun – Cuvântul lui Dumnezeu.

Să nu ne pierdem speranța în această situație să nu cedăm în fața frici.

Căci nădejdea noastră este în Isus Hristos și nu în această lume.

Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte a acestui articol nu poate fi reprodusă sau reimprimată fără permisiunea Lifeword.org

Comments

POST A COMMENT

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Archives
Tags