Blog

Săptămâna trecută, am găzduit un eveniment pentru elevii din ultimul an de liceu care să le prezinte carierele medicale. În timpul unei activități practice, elevii au aflat despre injecții și instrumentele utilizate pentru ele.

Studenților li s-a spus să tragă o anumită cantitate de lichid. În timp ce își priveau seringa, mulți au observat în interior o bulă de aer. Deasupra se găsea lichid și dedesupt lichid, dar chiar în mijloc era un spațiu de aer.

Astăzi ajungem la a doua zi a creației.

“Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape şi ea să despartă apele de ape.”

Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Şi aşa a fost.

Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua.” (Geneza 1:6-8). 

În acest moment, aflăm că există apă mai jos, dar și o apă grozavă deasupra. Până în zilele lui Noe, care sunt la câteva capitole distanță, toată apa este de jos. Nu exista niciun fel de ploaie.

Și atunci Dumnezeu face cerul – aerul sau spațiul de deasupra apei.

Toată creația lui Dumnezeu vine în ordine perfectă.

Dumnezeu nu face păsările până în ziua a cincea, El a trebuit mai întâi să le ofere un loc unde să zboare.

Oamenii nu au fost creați până în a șasea zi pentru că aveau nevoie de tot ceea ce venea înainte de aceasta ca să supraviețuiască.

Respirați adânc.

Dumnezeu a creat aerul care ne umple plămânii care ne susține viața! Și a făcut asta în a doua zi, cu patru zile înainte ca omul sa intre în imagine.

Astăzi, pe măsură ce ne îndeplinim sarcinile noastre de zi cu zi, sa luăm aminte la detaliile minuscule ale creației pe care Dumnezeu le-a pus la locul lor pentru noi – și laudă-L pentru asta.